5 lucruri pe care nu mi le-a spus nimeni despre cum e sa fii mama
1
 

Diana

Autor: Diana Moldoveanu, jurnalist de 13 ani, de curand blogger. Sunt si mama, de
curand. A unui baietel care ma provoaca mai mult decat orice si oricine sa
fiu mai buna, in fiecare zi.

Sunt mama de 6 luni, trei saptamani si trei zile. Nu e greu sa numeri, cred ca intra in reflexul unei femei care oricum e obisnuita sa fie mereu in priza, conectata. Am ramas insarcinata nu tocmai planificat, daca ar fi fost dupa mine, as mai fi avut de dezvoltat un proiect, de schimbat cate ceva la job, de facut vreo trei vacante, dar si un curs de photoshop. Si de AutoCad. Ba si scoala de soferi. Asa ca pentru mine sarcina a fost o agenda cu deadline-uri. Iar dupa ce am nascut…

Sa va povestesc ce as fi vrut sa-mi spuna cineva mie, o femeie cu job solicitant si multe idei despre viata, profesie (si in general despre orice), despre cum e sa fii mama. Unele practice, altele de suflet. 1. N-ai nevoie de NIMIC la maternitate Da, sunt o persoana organizata. Am avut geanta pregatita pentru orice eventualitate, cam din luna a sasea. Aveam doua schimburi pentru bebe (alese cu grija – in caz ca e soare sau ploua), o multime de nimicuri si, evident, un port-fard cu tot ce-mi trebuie. Am ajuns sa fac cezariana de urgenta dupa ce toata sarcina ma pregatisem sa nasc natural. Si in cele trei zile in care abia ma miscam, am reusit doar sa ma pieptan (a treia zi). Chiar nu conta daca am obrajii imbujorati ca o tanara mireasa. Intre noi fie vorba, n-aratam rau deloc. Dar oricum nu-mi pasa.

2. Nimic nu merge conform planului

Cele doua schimburi pentru bebe n-au fost deloc cele perfecte. Nu mi-a zis nimeni ca o bluzita, oricat de draguta, nu se aseaza bine pe un nou nascut firav. Doh! As zice acum. Si nici nu mi-a spus nimeni ca e foarte posibil ca bebelusul caruia nu i-ai auzit vocea trei zile sa planga ca din gura de sarpe atunci cand il pui in masina si-i bate soarele in ochi.

3. Timpul se comprima
Credeam ca am citit TOT despre primele 6 lui ale lui D. Ca sunt pregatita pentru orice. Dar nu eram pregatita pentru nimic. Si mai ales nu eram pregatita sa nu-mi mai pese de job. Trimisesem ultimele mailuri inainte sa plec la spital cu 10 minute. Deci dupa o saptamana, cand am facut o actualizare de buget cu un ochi la bebe D. mi-am dat seama ca timpul se comprima. Nu stiam cand a trecut o saptamana. Apoi cand a trecut o luna.

4. Nimeni nu intelege ce ti se intampla
Dupa ce trece prima luna, trec primele emotii, copilul mananca, tu te-ai prins care este treaba cu baita, suptul. Incet-incet isi face loc in viata ta “the old self”. Te intalnesti cu prietenii si nu-ti dai seama despre ce naiba vorbesc. Asa ca dai drumul la TV/citesti presa/Facebook-ul ca sa vezi ce se intampla in lume. Cand te suna colegii de birou sa te felicite, incerci sa afli ultimele noutati si te scot din sarite asigurarile ca “nimic important, nu-ti faci griji”.

Si uite asa am ajuns sa ma plimb in jurul Arenei Nationale numarandu-mi pasii. 3872 de pasi intr-o ora si un pic. Nu, nu e o cifra inventata. Doar trebuia sa-mi tin mintea ocupata. Asa ca am transformat pasii in metri, kilometri, calorii consumate…


5. Totul e ca mersul pe bicicleta

Eu nu stiu sa merg pe bicicleta, insa am auzit ca odata ce ai invatat, nu mai uiti. Pai cam asa si cu mine si relatia cu mine insami. Da, nu ma mai imbrac office (am achizitionat cu aceasta ocazie primele ghete de iarna si primii mei tenisi adevarati) si inca am 10 kilograme in plus. Dar am inceput sa scriu un blog, am inceput un curs nou asa cum imi doream, vorbesc/ma vad des cu pietenii mei, sunt la curent cu noutatile, mai dau o mana de ajutor pe unde/cand pot.

Am descoperit ca sunt mai organizata si mai eficienta decat pe vremea cand ziua mea incepea si se termina cu agenda in mana. Ca reusesc sa fac si mancare, sa spal si vasele, si rufele copilului (si sa le calc), si ca sunt zile in care nu fac nimic din toate acestea. Am reusit sa inteleg ca nu sunt o super-mama, ci ca asa sunt toate mamele.

Odata cu nasterea copilului nu iti “mor” neuronii, asa cum ma incurajau unii in timpul sarcinii, ci devin mai focusati. Multitaskingul devine un skill bine stapanit, iar bateriile nu se consuma niciodata. Sau aproape niciodata.

Iar cand copilul te priveste si rade, stii ca esti pe drumul cel bun. Si ca niciun job din lume nu este mai frumos si mai important decat jobul de a-ti face copilul fericit.

1 Comment
  • Raluca

    Articolul tau m-a emotionat! Cu siguranta n-as fi reusit sa descriu atat de bine cum se modifica universul unei noi mame insa tu ai rezumat totul atat de frumos 🙂 p.s. si eu sunt mama de 2 ingerasi / “teroristi” (cum ii mai alint eu cateodata)

Leave a reply

Your email addres will not be published.
Required fields are marked with